Venind din groapa
A luminat candva padurea goala,
Si-acum ponoase trage ca un tun,
Nimic nu i-a ramas, si se rascoala,
Cersind calatoria fara fum.
Venind din groapa lumii, ce apune,
Crezand in anii vechi cu salbe roase,
Prin vorbe mari ce n-au nimic a spune
A adunat doar critici nemiloase.
Si inzestrat cu mult elan de ger,
Privind in urma a vazut lumina,
Gandirea si-o indreapta catre cer,
Descoperind cu mila rece, vina.