Tristetea lumii


Eram tineri, ea frumoasa

Nu stiam ca merg in umbra

Asteptam ca o craiasa

Sa apara ca din tundra

 

Avea gand de maretie

Eu pandeam minciuna lumii

Faceam schite pe hartie

Ascultand tacerea lunii

 

N-aveam ganduri de marire

Nu vedeam decat un rost

Sa traiesc senin ca mine

Si sa uit ca sunt un prost

 

Am aflat in departare

Intelesul lumii mele

Caldul trist in destramare

Fericirea blandei iele

 

Cine sa mai poata face

Vre-o miscare, totu-i mut

De a fost cine desface

Animalul in plin rut

 

Am crezut ca sunt o gluma

M-am convins si nu mi-o iert

Prostu-i prost, chiar si pe luna

Pe pamant e doar desert.

 

2010

Comenteaza