Perete de aur


Perete de aur cu zambet de mare,

Castele visate in mijloc de drum,

Treceau lacrimi mate, in rand pe carare,

Icnind in durerea, pazita acum.

 

Venea ca un inger, icoana zidita,

In norii cu datini ramasi din strabuni,

Se lauda viata, de ger umilita,

In creste semete purtate-n cununi

 

Si dorul se stinge, ecou plin de soare,

Ce ai pastrat odata verdeata gandirii

Te-am ingrijit cu lanturi, ai luat tot din zare,

Si-ai umilit frumosii, calzi ani ai iubirii.

 

Si ca sa tragem o morala,

Cand totul suna ca o oala,

Mai bine soarbem o idee,

Pe gat sa dea in timp scanteie.

Comenteaza