Intregul


S-a stins  o stea ce-mi lumina

Calea vietii spre adevarul pur

Si-a schimbat pozitia ce-nsenina

Cerul gandurilor omului matur.

 

A ramas doar arbitrul efemerilor

Ce stramb si el de existenta minora

S-ngropat in nimicul noptilor

Sperand sa nu mai revina in hora.

 

S-au stins lumini ce altadata

Ma faceau sa tresar sub instinctul adevarului

Ce parea sa se-nfiripeze din gloata

Dar totul se raceste in salturile destinului.

 

Si-acum, cu privirile ascunse-n intuneric

Incerc sa expir ceea ce inhalasem

Mizand pe descoperirea altui generic

Pe care niciodata pana acum nu contasem

 

1971

Comenteaza