Poezii online - Gheorghe Puzdreac

Si singur

Ma simt pirdut si singur in spatiul din umbra,
Si gandu-mi zboara vested in fruza maronie,
Alerg in cerc aiurea, caderea este sumbra,
Departe esti iubito de sufletu-mi, tarzie.

O clipa ma rasfata cu zambetul terestru,
Alearga-n departare pe scara unui deal,
Un pelerin in roba de manechin ecvestru,
Saruta nemurirea pierduta din real.

Trecuta prin tacerea neofilitei raze,
Privirea se intoarce in umede taverne,
Arunc camasa noptii in unduiri din baze,
Trecute-n desteptare in ziua care cerne.

De ochii primei zile, speriati de asteptare,
Mi-anin privirea salba, de aur, lucitoare
Cu firele-ncurcate, prin capu-mi ravasit,
Iubirea noastra mare alunga un sfarsit.

Versificatii mate pe clipele uitate
Pentru moment ascunse in ciorne ratacite,
Alerg in necuprise sertare adunate,
Placeri in ruguri stinse de noi rastalmacite.

Ma strange departarea in usa disperarii,
Parca un strop din viata prin degete coboara,
Surasul fericirii in candela uitarii,
Tresalta mangaierea tacerii de afara.